Diabetul zaharat

1 din 10 romani astazi sufera de diabet zaharat.
3 din 10 romani au prediabet
Cei mai multi pacienţi cu DZ au varste cuprinse intre 40 şi 59 ani .
7 din 10 pacienti ajung pentru prima data in cabinetul medical in faze avansate ale bolii si cimplicatii deja instalate

Clasificarea DZ cuprinde:

1. DZ tip 1
2. DZ tip 2
3. Alte tipuri specifice de DZ
4. DZ gestaţional
5. Prediabet

Pana in prezent, tipul 1 de diabet nu poate fi prevenit.
Tipul 2 de diabet, poate fi prevenit in multe cazuri prin menţinerea in limite normale ale greutatii si prin evitarea sedentarismului.
In cazul diabetului zaharat de tip 2, tabloul clinic este tipic in doar 50% dintre cazuri, in rest fiind putin exprimat sau chiar absent, motiv pentru care se impune screening in randul persoanelor la risc.
Principalele semne clinice sunt: xerostomia (senzatia de sete marcata), poliuria (urinari dese), polidipsia (senzatia de foame intensa), vedere incetosata, existenta unor leziuni ce se vindeca greu, stare de oboseala, scadere in greutate in ciuda poftei de mancare pastrata, amorteli ale extremitatilor (maini, picioare).

Este recomandata depistarea activa a DZ, indiferent de varsta, la persoanele supraponderale sau obeze care au asociat inca un factor de risc pentru DZ:
– lipsa activitatii fizice;
– rude de gradul I cu DZ;
– nasterea unui copil >4 kg;
– diagnostic anterior de DZ gestational;
– prediabet la teste anterioare;
– sindromul ovarelor polichistice;
– HTA (valori ale tensiunii arteriale >140/90 mmHg sau tratament);
– istoric de boli cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, boala arteriala periferica)
– HDLc <35 mg/dl şi/sau trigliceride ≥250 mg/dl;

Din cadrul prediabetului fac parte:
a. Alterarea glicemiei à jeun (AGJ)- definită prin glicemie à jeun de 110-125 mg/dl.
b. Scăderea toleranţei la glucoză (STG) – caracterizată printr-o glicemie la 2 ore în timpul TTGO de 140-199 mg/dl;
c. AGJ + STG: glicemie à jeun de 110-125 mg/dl şi glicemie la 2 ore în timpul TTGO de 140-199 mg/dl.
d. HbA1c = 5,7-6,4%.
Persoanele cu AGJ şi/sau STG au risc crescut de a dezvolta DZ şi au riscul cardiovascular crescut, asemănător cu al celor cu DZ.

SCREENING-UL COMPLICATIILOR CRONICE – efectuat in cabinetul medical, la fiecare 6 luni de zile, inca de la momentul diaggnosticului diabetului zaharat.
Teste de sensibilitate nervoasa
Determinare indice gamba-brat

NEUROPATIA DIABETICA
Polineuropatia diabetică predominant senzitivă simetrică distală este cea mai întâlnită formă de manifestare a NED
Examenul fizic urmăreşte testarea sensibilităţii dureroase, tactile (cu monofilamentul Semmes-Weinstein de 10 g), termice (cu ajutorul probelor calde şi reci) şi vibratorii (cu diapazonul de 128 Hz, plasat pe articulaţia metatarso-falangiană a halucelui).

BOALA ARTERIALA PERIFERICA

Ecografia Doppler evaluează fluxul sanguin arterial, oferind informaţii asupra sediului potenţial al stenozelor. Cu ajutorul său poate fi determinat indicele gleznă/braţ

• <0,5: boală arterială periferică, cu obstrucţie severă;
• 0,5-0,9: boală arterială periferică;
• 0,9-1,3: normal;
• >1,3: rigiditate arterială

PICIORUL DIABETIC
Piciorul diabetic reuneşte totalitatea anomaliilor piciorului unui pacient cu DZ, care sunt cauzate de această afecţiune. Formele cele mai grave de manifestare sunt ulceraţia şi gangrena.
În lume, piciorul diabetic reprezintă principala cauză a amputaţiilor netraumatice ale membrelor inferioare.

Piciorul Charcot
Piciorul Charcot (sau osteoartropatia diabetică) reprezintă o variantă rară (dar totuşi întâlnită în practică) a piciorului diabetic, ce apare la pacienţi cu evoluţie îndelungată a DZ. Clinic, piciorul este deformat (lăţit, cu prăbuşirea boltei plantare), nedureros, uneori cu ulceraţii, prezentând crepitaţii osoase la palpare; ţesuturile piciorului prezintă importante fenomene inflamatorii.

Diabetul zaharat de tip 2 este factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare
Diabetul zaharat este o boala afectiune metabolica, cu evolutie indelungata ce impacteaza prin manifestari clinice cauzate de afectarea arterelor.
Diabetul zaharat de tip 2 creste riscul de boala coronariana si accident vascular cerebral de 1.5-4 ori, de insuficienta cardiaca de 2-6 ori – fiind considerat echivalentul unei boli cardiovasculare.
La pacientul cu diabet zaharat tip 2, insuficienta cardiaca este prima manifestare de boala cardiovasculara, mai frecvent decat infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Riscul de deces de cauza cardiovasculara la pacientii cu diabet zaharat tip 2 si insuficienta cardiaca este de 6 ori mai mare decat in populatia generala.

Haideti sa exemplificam si sa intelegem rolul medicului cardiolog in urmarirea pacientului cu diabet zaharat.

Procesul de ateroscleroza (depunerea grasimilor pe vasele de sange) incepe din momentul in care ne nastem. Cuantificand  prezenta factorilor de risc, manifetarile clinice vor aparea mai devreme sau mai tarziu. La pacientul cu diabet zaharat, manifestarile aterosclerotice sunt mai precoce cu circa 10 ani; vorbim aici despre boala coronariana (sub toate aspectele, de la angina pectorala si infarctul miocardic pana la insuficienta cardiaca si moartea subita), accidentul vascular cerebral si boala arteriala periferica. Toate acestea sunt responsabile de decesul a 70-75% dintre pacientii cu diabet zaharat. Tratarea corecta/combaterea tuturor factorilor de risc pentru ateroscleroza (fumatul, HTA, albuminuria, LDLc crescut ) precum si controlul glicemic optim (HbA1c) sunt  esentiale pentru ameliorarea prognosticului pacientilor cu  diabet zaharat, scazand riscul de aparitie al insuficientei cardiace precum si decesul.

In Romania, 1 din 5 persoane cu diabet zaharat tip 2 au boala cardiovasculara constituita in momentul diagnosticului.

Iata motivele pentru care vizita la medicul cardiolog trebuie sa fie pasul 2 al fiecarui pacient recent diagnosticat.